Ce este pubertatea?

Pubertatea reprezintă faza biologică normală a evoluției noastre, pubertatea face tranziția de la copilărie la viața adultă. Aceasta reprezintă un complex de acumulări cantitative și calitative în procesul de dezvoltare și maturizare a organismului.

În această perioadă, au loc modificări importante morfo-fiziologice. psiho-sexuale si mentale, oferind un caracter aparte patolo­giei specifice acestei perioade.

Trecerea de la copilărie la adolescență include elemente complexe, dar treptate, începând cu dezvoltarea somatică și terminând cu maturarea diferitelor aparate și sisteme ale organismului, realizându-se, în final, o dezvoltare armonioasă a corpului omenesc, cu formarea trăsăturilor specifice adultului.

În viața sa, femeia prezintă două extreme fiziologice deosebit de importante, dar și foarte vulnerabile. Acestea sunt: pubertatea, marcată prin apariția menstrei și menopauza, cu dispariția acesteia.

Pubertatea și menopauza au un punct comun, depen­dența hormonală, care antrenează profunde modificări în organismul femeii; în timp ce menopauza, instalată undeva la 45-50 de ani marchează la femeie sfârșitul posibilității de reproducere, la bărbat, activitatea testiculelor continuă până la vârste înaintate, posibilitatea de reproducere existâd și în acele momente.

Instalarea pubertății indică faptul că organismul feminin începe a deveni apt pentru procreare și maternitate. Această stare durează 4-5 ani și poate fi divizată în trei subetape: pre-pubertate, pubertatea propriu-zisă și post-pubertate (adolescența).

Când apare pubertatea?

Data apariției pubertății la ambele sexe este variabilă, fiind influențată de factori diverși, ca: zona geografică, ereditate (fetele, de regulă, moștenesc caracterele ciclului menstrual al mamei), condiții socio-economice, tip constitu­țional, alimentație, solicitări fizice, nervoase și altele.

Este bine cunoscut că pubertatea apare la fete de regulă primăvara și vara, respectiv in lunile aprilie și august, această perioadă fiind cea mai bogată în fete pubere. La ecuator, pubertatea apare devreme, în timp ce în zonele nor­dice ea se instalează mai tîrziu.

În India, fata se consideră puberă la numai 9 sau 10 ani, în timp ce, în Finlanda, pubertatea apare la 16—18 ani, iar la eschi­moși chiar si la 20 de ani, cu o lipsă a menstrei în timpul nopților polare (aproximativ 2-4 menstruații pe an). De notat că acest proces normal, la ambele sexe, apare mai devreme in mediul urban decât in cel rural.

Limitele privind data apariției pubertății sunt cuprinse, in general, între 10 și 17 ani. În țara noastră, în mediul urban debutul pubertății, marcat prin menarhă (prima menstruație), este între 11-14, ani, cu o medie de aproximativ 13 ani.

În mediul rural, același fenomen apare între 12-15 ani, cu o medie de aproximativ 14 ani. În general, prima menstruație se produce în proporția cea mai mare de cazuri, până la 13 ani; cu cât apare mai precoce menarha, cu atât apare mai târziu menopauza; virginele și nuliparele intră mai devreme în menopauză decât femeile ce au născut; dacă ultimul copil a apărut la o vârstă mai înaintată, menopauza se instalează mai târziu.

Dacă menarha nu s-a instalat pînă la 16 ani este necesară o declanșare medicală a acesteia, întrucât, după 18 ani, intervenția devine tardivă.

Apariția primei menstruații este vestită printr-o serie de semne ca: durere și senzație de tensiune in abdomenul inferior, scurgere albicioasă prin vagin, cu caracter periodic, uneori cu puțin sînge.

La fete, semnele clinice de debut ale pubertății sunt: începutul dezvoltării glandelor mamare, în general în jurul vârstei de 11 ani. Sânul se bombează și ia formă conică, mamelonul se pigmentează.

Apare pilozitatea pubiană cu baza în sus, de formă triunghiulară, care în cazul unei secreții crescute de hormoni androngeni se continuă pe coapse și abdomen, subombilical. De asemenea, apare pilozitatea vulvară, iar apoi cea axilară. Se modifică poziția vulvei din verticală, în orizontală. Se dezvoltă labiile mici și cele mari. Crește clitorisul, care devine erectil, se dezvoltă uterul și vaginul. Ovarele încep să crească de pe la 8 ani, se dezvoltă intens la 12-15 ani, desăvârșindu-se la 18-19 ani.

Primele cicluri menstruale sunt, în proporție de 60%, anovulatorii, existând astfel o sterilitate fiziologică de 1-1,5 ani.

Fetele au umeri înguști, delicați, șolduri și fese rotunjite, bazin mai larg, coapse lungi și musculatura mai slab dezvol­tată, glezne fine, picior mic și curbură lombară pronunțată.

Țesutul adipos are o topografie specifică - piept, abdomen, șolduri, coapse. Crește sensibilitatea și emotivitatea, apare înclinația erotică și impulsul sexual.

Semnele clinice de debut ale prepubertății normale la băiat sunt: creșterea în volum a testiculelor, ce apare în jurul vîrstei de 14 ani și ating valoarea maximă de dezvoltare la 17-18 ani; scrotul se faldurează și pigmentează de la 11-12 ani, iar penisul crește net de la 11 ani, cu dezvoltare maximă la 18-19 ani.

De asemenea, se dezvoltă și devin funcționale: prostata, glandele bulbouretrale și veziculele seminale, la 15-16 ani, când apare prima emisie spontană de lichid seminal (poluția), marcând debutul sub-etapei a II-a, pubertatea propriu-zisă.

Apar caracterele sexuale secundare, dependente de secreția hormonală de androgeni a testicolului ca: pilozitatea pubiană, între 12-13 ani; pilozitatea axilară, pilozitatea facială, pilozitatea de pe trunchi și membre, schimbarea vocii.

Etapa postpubertală, la data opririi creșterii scheletice și apariția măselei de minte (molarul 3), se caracterizează prin desăvârșirea maturării sexuale, creând posibilitatea de procreare printr-o eventuală instalare a gestației.

Modificările psihice mari, ce au loc în această perioadă, determină așa-numita „Criză de pubertate", rezultat al tendinței de dezvoltare individuală în contradicție cu normele de conviețuire socială.

În același timp, se dezvoltă sentimentul de frumos și estetic, apare conștiința de sex, pudoarea, dar și curiozitatea crescută, privind relația femeie-bărbat.

Se manifestă tot mai puternic dorința de independență față de mediu. Apar înclinații ero­tice, dar și rețineri psihosexuale.

Timiditatea de început va fi însă cu timpul învinsă. Rezultatul tuturor acestor modificări semnifică formarea adolescentului, adaptat la condițiile reale de viață.

În perioada pubertății, creșterea organismului este accele­rată la ambele sexe. Până la vârsta pubertății, copilul este într-un ușor echilibru fizic și psihic, perioada pubertății fiind o perioadă cu o labilitate psiho-somatică, cu rezistență, scăzută la agresiuni externe; grevarea unei boli, acum poate lăsa stigmate pentru tot restul vieții.

Dacă înainte de pubertate creșterea organismului este mai lentă, imediat după pubertate și în timpul acesteia are loc o accelerare a ritmului de creștere și modelare a for­melor corporale (la fete, între 10-13 ani, vârful vitezei de creștere este, in medie, de 8,5 cm pe an, iar la băieți, la 12-15 ani, vârful vitezei de creștere este, în medie, de 9,5 cm pe an).

Creșterea este influențată de factori endogeni, in special hor­monali. De asemenea, intervin factori patologici, ca infecții acute și cronice, intoxi­cații prelungite, malformații de cord etc. cât și factori exogeni.

După această accelerare a creșterii staturale, procesul scade lent în jurul vârstei de 16-17 ani, terminându-se la 19-20 ani. Dacă până la 12-14 ani fetele au o înălțime și greutate mai mare față de băieții de aceeași vârstă, după 16 ani, băieții incep să depășească fetele de aceeași vârstă în înălțime.

În general, creșterea in greutate precede creșterea in înălțime. Trebuie specificat că, in timp ce corpul se dezvoltă rapid, inteligența corespunde vârstei.

Totalitatea semnelor amintite creează curiozități pentru tânăr, între creștere și maturație sexuală existând o corelație. Astfel, primele ejaculații, care la început trec de obicei neob­servate, sunt o expresie a tensiunii sexuale interne. Această nouă situație curioasă și deosebită, ridică unele semne de întrebare ce trebuie lămurite, explicate.

Eliminarea de lichid spermatic, de obicei noaptea, ca rezultat adeseori al unor vise erotice, determină așa-numita „poluție nocturnă. Este o stare normală ce apare la intervale diferite și care, in această formă, reînnoiește spermatozoizii, ca rezultat al spermato-genezei, până la inceperea unei vieți sexuale ordonate.

Legat de maturarea sexuală, impulsul sexual care se evidențiază determină o creștere a dorinței, a atracției față de sexul opus.

La omul normal, sub influență hormonală, se realizează o stare permanentă de "tensiune sexuală", impulsul sexual existând continuu.